Jurnal de vacanță în imagini, realizate cu telefonul (A doua săptămână)

Telefonul Huawei P10 a fost unul dintre gadget-urile cele mai folosite în această vacanță (poate chiar cel mai intens utilizat). Atât ca sursă de informare pentru obiectivele turistice, pentru consultarea căsuței electronice de e-mail, pentru socializare pe Facebook și Instagram, pentru orientare și navigare prin Google Maps (cu hărți mult mai bine puse la punct decât cele ale GPS-ului, deși le-am făcut update înainte de plecare) dar și pentru realizarea de instantanee cu toate locurile frumoase pe care le-am vizitat.

V-am arătat deja prima parte a jurnalului de călătorie în imagini, din prima săptămână de vacanță. Acum revin cu cea de-a doua parte.

Zorii anunțau o zi superbă duminică, 3 septembrie, după cele două ploioase și friguroase. Așa că ne-am echipat de urgență și am purces către Val Gardena cu scopul de a face o tură pe munte la Sassolungo. Trebuia să ajungem la Passo Sella, pentru ca apoi să urcăm cu gondola la Refugiul Tony Demetz. Dar, după prima curbă, din mașină am observat că pe culmile munților, la peste 2000 de metri, ninsese peste noapte. Așa că ne-am dat seama că planurile noastre nu vor reuși, în primul rând pentru că nu aveam încălțăminte adecvată și riscam să ne udăm la picioare după prima sută de metri parcursă pe acolo.

Dar nu ne-am dat bătuți și am mers către Passo Sella, unde am avut parte de unul dintre cele mai frumoase peisaje ale vacanței, cu Dolomiții acoperiți de prima zăpadă din septembrie.

După ce ne-am delectat cu o cafea și o felie de tort la cabana Passo Sella, ne-am plimbat puțin prin Santa Christina, apoi am mers către bisericuța San Giovanni din Ranui, pentru a doua oară.

Am văzut-o din nou, de data asta pe fundal fiind crestele înzăpezite ale Dolomiților Puez Odler.

Iar spre seară am mers în Brixen, unde am făcut poza de mai jos cu modul Night Shot, fără trepied. 

Mi-a plăcut atât de tare încât mi-am promis că voi reveni în Brixen, data următoare și cu trepiedul.

Luni, 4 septembrie, am mers în Brunico, Bruneck în germană. Am vizitat centrul orașului, apoi am urcat către Cetatea Brunico unde am văzut expoziția Messner dedicată culturii și obiceiurilor oamenilor de la munte, din toată lumea.

Apoi am mers la Castelul Taufers, doar intrasem în a doua jumătate a vacanței și trebuia să vizităm și astfel de obiective istorice, nu numai să ne plimbăm pe munte. Altfel nu ar fi fost vacanța completă.

Pentru ca seara să mergem în Brixen, de data asta cu trepiedul după mine.

Marți, 5 septembrie, era ultima noastră zi în Dolomiți din această vacanță. Așa că am mers la Castelul Reifenstein, care a aparținut vreme de câteva sute de ani Cavalerilor Teutoni.

Seara am mers încă o dată la Bisericuța San Giovanni, pentru a ne lua la revedere de la ea și de la peisajul superb care o înconjoară.

Se terminase vacanța noastră în Dolomiți și eram încântați de ce văzusem acolo. Deși ne propusesem cu mult mai multe obiective turistice, plan care s-a dovedit peste măsura timpului alocat. Nu-i nimic, ne-am propus să revenim, poate chiar în vara următoare.

Miercuri, 6 septembrie, am luat-o din loc către Austria, unde eram cazați pentru încă două nopți. Am preferat să ocolim autostrăzile și să o luăm pe drumul mai scurt, prin munți. Am condus prin pasul Stalle, cu o șosea extrem de strâmtă, cel puțin în partea italiană. Iar sus, pe vârful muntelui m-am oprit să pozez docilele văzuțe care pășteau lângă lacul Obersee.

Seara am mers în Salzburg, tot cu trepiedul după mine.

Joi, 7 septembrie, primul popas a fost în Hallstatt, unul dintre orășelele pentru care am făcut o adevărată pasiune.

Pentru ca apoi pașii să ne ducă tot prin frumosul Salzburg…

Cam atât, cam asta a fost povestioara noastră în imagini din această vacanță. Vineri, 8 septembrie, ne-am urcat în mașină și ne-am întors în țară… Cu gânduri pentru vacanța de anul viitor…

Dar nu vă las așa, de izbeliște. Normal că am și câteva imagini panoramice realizate cu telefonul.

Vedere către Sassolungo, cu prima zăpadă din septembrie
Vedere către Sassolungo, cu prima zăpadă din septembrie
La bisericuța San Giovanni din Ranui, în Val di Funes
La bisericuța San Giovanni din Ranui, în Val di Funes
Castelul Reifenstein
Castelul Reifenstein
La bisericuța San Giovanni din Ranui, în Val di Funes
Lacul Obersee din Pasul Stalle
Hallstatt
Hallstatt
Hallstatt
Hallstatt
Hallstatt
Salzburg, văzut de pe râul Salzach

Concluzii la final

Merită să ai un smartphone bun la captat poze și filmulețe în vacanță? Eu zic că da, Huawei P10 mi-a dovedit că reușește să facă poze de o calitate decentă, în mai toate condițiile de fotografiere. Chiar și portretele ies foarte frumoase, detașează subiecții de fundal, retușează pielea, ieși în ele mai perfect decât ești cu adevărat.

Aș renunța total la camera foto într-o vacanță? Cu siguranță nu, pentru ca telefoanele încă nu sunt capabile să realizeze instantanee la aceeași calitate. Plus că nu au zoom optic, pentru apropierea subiectelor aflate mai departe. De exemplu, parcă aș fi preferat ca sistemul dual de camere să fie unul cu factor de zoom, așa cum au alte modele recent lansate, de la alți producători. Pentru că a doua cameră, cu senzor monocrom, nu-mi este de niciun folos personal la acest Huawei. Nu-i văd sensul, nu fac poze alb-negru și când am încercat să fac nu mi-au plăcut, sunt fade, fără contrast, fără nimic care să le scoată în evidență.

De asemenea, smartphone-ul are în continuare o mare problemă – autonomia de utilizare. Care în cazul de față este de maxim 6 ore de utilizare. Așa că am stat permanent cu o baterie externă la mine. Altfel nu aș fi putut să fac poze, să folosesc navigația, să mă informez pe internet întreaga zi.

Cam atât momentan, completez dacă îmi mai aduc aminte alte detalii.

Sper că v-au plăcut jurnalele noastre de vacanță, în imagini realizate cu telefonul.

Please follow and like us:

Bogdan Petre

Acest blog infiintat in 2008 este si va ramane pasiunea mea principala. Sunt interesat de gadget-uri de orice fel, de la smartphone-uri, tablete, laptopuri si pana la sisteme audio sau camere foto. In plus, incerc pe cat imi permite timpul sa invat noi lucruri despre arta fotografica. De asemenea, voi incerca pe cat posibil sa relatez despre locurile frumoase pe care le intalnesc in calatoriile mele din vacante.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *