Clipe (cu Transformer)

Dragutilor, am intrat iarasi in finala Blogwars, sunt onorat sa ma aflu printre cei 10 bloggeri finalisti. Sper sa ajung cat mai departe in aceasta aventura, sper sa am inspiratie si sa nu va dezamagesc. Voi incerca sa dau tot ceea ce am eu mai bun, atat cat pot eu. Tineti-mi pumnii! 😀

Deci, cea de-a doua tema BLOGWARS 2011 vizeaza un articol care sa descrie o zi petrecuta in compania tabletei Eee Pad Transformer. Autorul trebuie sa detalieze cel putin trei scenarii de utilizare a dispozitivului ASUS.

Clipe

*

Cristina s-a asezat pe fotoliul mare si confortabil de la terasa, cat mai aproape de balustrada. Era o dimineata frumoasa cu soare, placuta, se afla in locul ei preferat, in inima muntilor, departe de tumultul orasului. In fata ochilor i se asternea un peisaj de vis, in care vechiul Castel era punctul principal de atractie. Ii facea placere sa vina aici ori de cate ori putea, ori de cate ori avea cateva zile libere. Singura, doar ea si gandurile ei. Inchise ochii si trase cu putere in piept aerul racoros al diminetii. Liniste si soare. Era fericita, se simtea bine, se simtea ca acasa. Chelnerul ii aduse espresso-ul pe care il comandase. Il puse pe masa alaturi de un croissant aburind, tocmai scos din cuptor. Ii mirosi aroma delicata, musca un pic din el, sorbi o gura din cafea… erau perfecte. Cauta cu privirile geanta, o lua, a deschis fermoarul si a scos din ea tableta pe care tocmai si-o cumparase. Ii placea sa citeasca aici, sa-si adune gandurile si apoi, poate, sa mai scrie cateva pagini din povestirea pe care trebuia sa o predea candva editurii. Sau va mai aranja un pic interviul pe care tocmai i-l luase Marelui Actor.

Isi cumparase multe carti noi dar va incepe cu preferata ei dintotdeauna, pe care o citea cel putin o data pe an, o poveste cotidiana care o inspira si in care descoperea noi talcuri de fiecare data. Era prima data cand o citea in format electronic, prietenii au convins-o sa incerce, nu-i parea deloc rau. Era mai comod asa, tableta era usoara, putea sa o poarte cu ea oriunde, avea mereu in geanta o “biblioteca” intreaga si, in plus, putea sa si lucreze ori de cate ori simtea muza inspiratiei aproape. Mai privi inca o data inspre castel, spre lacul care ii oglindea batranele ziduri si se puse pe citit. Un zambet i se asternu pe buze… Poate mai tarziu va scrie si cateva randuri, avea cateva idei noi…

**

Alex intra in randul care se formase pentru controlul de securitate. Pleca intr-o delegatie spre Taipei, acolo unde se aflau birourile centrale ale companiei. Mergea o saptamana pentru o sesiune de traininguri cu noile tipuri de laptopuri pe care compania sa tocmai se pregatea sa le lanseze. Il astepta un drum lung in fata, cu tot cu perioadele de asteptare intre zboruri durand aproape 18 ore. Bucuresti – Frankfurt – Hong Kong – Taipei, doua escale nu foarte lungi. Totusi, spera ca in Frankfurt sa aiba timp pentru un weissbier, era mare amator de bere germana. Tresari, era randul lui la control. Isi scoase telefonul, cheia de la masina, monezile pe care le mai avea prin buzunare si le-a pus in tavita primita de la ofiterul de securitate. A urmat cureaua si ceasul de la mana. Apoi, a cautat in rucsac si a scos tableta pe care tocmai o primise cadou de la sotia lui, cu tot cu docking, si de care nu se mai despartea. Spera sa-i tina de urat in lungul drum cu avionul. Isi pregatise deja pe un stick de memorie cateva filme pe care vroia sa le urmareasca. Bateria ar fi trebuit sa fie de ajuns aproape pentru intreg drumul, se baza pe autonomia ei.

S-a controlat daca nu a uitat ceva prin buzunare si a trecut prin poarta de control. Nimic, alarma nu a pornit, ofiterul i-a facut semn sa treaca mai departe. Si-a luat repede lucrurile, s-a imbracat si a luat-o spre poarta 31, unde trebuia sa se imbarce. Mai avea aproape o ora si treizeci de minute de asteptare, s-a asezat linistit pe un scaun si a luat din rucsac tableta pentru a verifica inca o data casuta de mail, cei de la marketing trebuiau sa-i trimita cateva documente importante. S-a conectat la reteaua wireless a aeroportului, a deschis clientul de e-mail dupa care si-a adus aminte: trebuia sa-si schimbe status-ul pe Facebook. “Alex P.  just checked in at Henry Coanda Airport in Otopeni, Bucharest”. “Ne vedem peste o saptamana!”.

***

Se plimba agale pe holurile Universitatii, privind  cu atentie la vechile tablouri care ii infatisau pe cei mai importanti oameni care studiasera de-alungul secolelor acolo. O cheama Magda si priveste cu nesat, cu admiratie, la peretii plini de istorie, arta, cultura… Mai avea inca doua ore pana la urmatorul seminar si nu stia cum sa-si umple timpul fara sa se plictiseasca. Brusc si-a adus aminte ca are cateva traduceri de facut, asa ca se indrepta cu pasi repezi catre sala de lectura, acolo unde studentii aveau acces la internet.

A patruns tiptil in imensa sala, incercand pe cat posibil sa nu deranjeze in vreun fel linistea care domnea acolo. S-a asezat la una dintre mesele din lemn masiv presarate printre rafturile cu carti, inalte pana in tavan. A scos tableta Transformer din micuta geanta, a atasat-o la tastatura, a pornit-o, apoi i-a conectat mouse-ul wireless. A intrat in casuta de e-mail si a descarcat rapid atasamentele cu documentele de tradus. Ii facea mare placere sa-si ajute tatal cu traducerile de care avea nevoie la firma.  A deschis cele doua documente cu office-ul Polaris si a inceput sa lucreze asupra lor. Nu avea foarte mult de tradus, doar cinci pagini in total. Le va termina indata. Apoi, daca timpul ii va permite si daca tot se afla aici, in sala de lectura, va intra pe site-ul universitatii sa afle daca s-a afisat programa de studiu pentru noul an.

****

“Continuati inca 100 de metri si, apoi, intrati pe autostrada” rosti vocea impersonala a GPS-ului. Bogdan se asigura precaut si se incadra pe prima banda a autostrazii. Erau aproape Munchen si planuiau sa ajunga in Budapesta pana seara, fara sa forteze. Se intorceau din vacanta, doua saptamani de plimbare printre cele mai frumoase locuri ale Tirolului si Bavariei. Accelera pana la 140 km/h si activa pilotul automat. Era o zi frumoasa, traficul era relaxat, o reala placere sa conduci in aceasta parte a Europei.  Privi in oglinda retrovizoare catre Matei, nazdravanul care isi facea de lucru in spate cu Transformer-ul pe care instalase o gramada de jocuri. Il manuia natural, de parca avea experienta anilor in spate. Este clar, astia micii sunt mult mai perspicace cand vine vorba de noile tehnologii, gandi Bogdan. Aveau aproape 600 de km de parcurs pe care spera ca ii vor strabate in cam 7 ore, cu tot cu opririle necesare.

Trebuia sa-l tina ocupat cumva pe pusti, Transformer-ul fiind o excelenta unealta antiplictiseala si, in plus, cu o autonomie de invidiat, de ajuns sa-l tina tot drumul si poate chiar mult mai mult. Piticul simti ca este privit si ii intoarse tatalui o privire zambareata, complice chiar. In dreapta, doamna lor ii privi pe rand pe amandoi, mai intai pe nazdravan pe care il mangaie usor pe piciorus, apoi pe sot, dupa care isi concentra atentia asupra peisajelor pe care masina le lasa rapid in urma. Poate le vor mai vedea si la anul…

*****

Aproape ca se facuse seara. Cristina nu a simtit trecerea timpului. Lectura, apoi munca, randurile pe care le asternuse, locurile, a fost o zi aproape perfecta. Nu s-ar fi oprit din lucru daca nu i s-ar fi facut foame. A comandat ceva usor, incerca sa-si tina greutatea sub control. A pus tableta cu tot cu tastatura deoparte. Isi dadu seama ca lucrase aproape fara efort, confortabil, i-a placut cum a raspuns tastura dar si tableta. Si inca mai avea baterie. Laptopul pe care il avea inainte, mai greu si mai butucanos, cerea imediat prezenta unei prize. Cu Transformer-ul nu a avut nicio grija. Ii place noua ei jucarie mica si draguta… Are cartile preferate, are net, e-mail, messenger, suita office, tot ceea ce foloseste atunci cand pleaca in vacanta. Si, in plus, mai este si tare draguta…

Sfarsit

==========================================================

Dar nu “The End”. Sper ca m-am facut cat de cat inteles. Am descris cateva situatii, unele dintre ele din experienta personala, in care Transformer-ul isi poate dovedi utilitatea.

Opinia mea personala este urmatoarea: Tranformer-ul este o tableta care ne poate fi de folos aproape in orice moment al zilei, in orice clipa, atunci cand suntem departe de computerul puternic de la birou. O putem privi ca pe un netbook cu ecran tactil, numai ca este mai usoara si dispune de un sistem de operare creat special pentru tablete, despre Android-ul 3.1 este vorba. Iar, avantajele functiilor tactile in anumite operatii sau aplicatii sunt categorice.

Ne poate ajuta sa ne informam, sa fim la curent cu ultimele stiri, sa citim cartile, revistele, ziarele, site-urile sau blogurile preferate, sa verificam casutele de e-mail, sa vizualizam si sa editam documente office, sa comunicam, sa interactionam cu amicii nostri virtuali sau cu prietenii adevarati, sa ne distram urmarind sau ascultand continut multimedia, sa ne jucam si… multe altele pe care nu le-am enumerat acum. Informare, studiu, lucru, socializare dar si divertisment, este tot ceea ce poate face pentru noi. Putin si totusi atat de mult.

Pe langa puterea de procesare comuna majoritatii tabletelor cu Android, Transformer vine cu doua avantaje majore: o tastatura qwerty si o baterie suplimentara care ii poate extinde autonomia pana la 16 ore. Tastatura este accesoriul perfect pentru cei care redacteaza permanent texte lungi, fie in e-mail sau in documente office. Autonomia extinsa este atuul celor care se afla mai mereu pe drumuri. Practic, concepul “all-day-long” capata o noua definitie acum, putem vorbi chiar de “Two days Long”.

In plus, se poate transforma intr-un adevarat laptop, sa zicem netbook, caruia ii putem atasa  si un mouse wireless pentru a lucra intr-un mod familiar noua. Avem la dispozitie, pe langa capacitatea de stocare interna, posibilitatea conectarii unor accesorii USB dar si a cardurilor microSDHC de pana in 32GB.

Nu vreau sa va plictisesc mai mult. Detalii tehnice, pret, puteti afla de pe site-ul celor de la koyos.ro. Am testat-o si eu la timpul potrivit, mi-a placut, link-urile in care mi-am exprimat opiniile le gasiti mai jos. Va invit sa le cititi daca aveti timp:

– http://www.imidoresc.ro/2011/04/04/asus-transformer-viitorul-suna-bine-part-1/

– http://www.imidoresc.ro/2011/04/05/asus-transformer-functia-de-camera-fotovideo/

– http://www.imidoresc.ro/2011/04/22/asus-transformer-tableta-este-completa/

– http://www.imidoresc.ro/2011/04/27/asus-transformer-the-end-of-the-saga/

Fie ca esti copil, elev, student, functionar, sportiv, artist, scriitor, orice ai fi si ai simti TU, cititorule, cu siguranta poti face mereu ceva util si placut alaturi de Transformer.