Oficial, a inceput cosmarul…

Si acum imi aduc aminte cu ce bucurie asteptam prima ninsoare pe cand eram copil. Cat de fericit eram in naivitatea mea…

Din pacate, cu trecerea varstei si mai ales dupa ce am dobandit permisul de sofer, nu mai sunt atat de incantat de aparitia primilor fulgi de nea. Pentru ca sunt constient ca aparitia unui strat cat de subtire de zapada pe soselele noastre da startul unui trafic criminal, ambuteiajelor, nervilor, practic ne cam da tot orarul si programul peste cap. Nici vorba de lene sa dau la zapada sau sa curat de gheata parbrizul, acestea fac parte din micile placeri ale iernii…

Dar traficul de cosmar, zilnic, timp de 2 sau 3 luni, ca la noi in Bucuresti nu am mai intalnit pe niciunde am umblat iarna prin Europa. Si credeti-ma, am umblat prin Alpi, sub ninsori abundente, se mai intamplau diverse si pe acolo dar nu imi era frica, pentru ca stiam ca autoritatile de acolo isi dau interesul. Aici, la noi…

Si, pentru ca stau intr-un anumit sector al capitalei, care este, sunt sigur ca in cazul unui strat mai abundent de nea, totul se va bloca. In afara strazilor principale, micile stradute dintre blocuri vor ramane asa pana in primavara. Albe… Cel putin, in ultimii doi ani cam asa am patit.

Si, bineinteles, autoritatile au fost luate iar prin surprindere, nu am vazut niciun utilaj care sa imprastie material antiderapant pe strazi. Normal, sub stratul subtire de zapada deja s-a format o pojghita subtire de gheata pe sosele… La noapte vine inghetul… Maine? Doamne’ ajuta…

Asa ca, am eu impresia ca trebuie sa-mi reincarc abonamentul de tramvai… Acolo? Mirosuri pestilentiale, sentiment de vita inghesuita, o fericire… Traim in Romania….

Deci, oficial, pentru mine a inceput cosmarul…