Autumnale, cu Panasonic FZ1000
Panasonic FZ1000 mi-a facut cu ochiul inca de la anuntul oficial. Mi-a placut cum arata, mi-au placut specificatiile, asa ca eram tare curios sa vad cum se comporta in realitate. Plus ca am citit intre timp si review-ul lui Vlad Eftenie, asa ca mi-a crescut si mai mult apetitul pentru o intalnire “face à face”.
Noroc cu cei de la F64 Studio care au fost extrem de amabili si mi-au oferit un exemplar de test, pe care il voi tot stresa in acest weekend si saptamana viitoare. Pe scurt, fisa tehnica a camerei foto de tip bridge Panasonic FZ1000 ar fi urmatoarea: are senzor mare de 1 inchi cu o rezolutie de 20 Mpix, lentile Leica cu zoom optic 16x (25-400mm) si o deschidere a diafragmei f/2.8-4.0, sistem de autofocus care face clarul in numai 0.09 secunde, sistem de stabilizare pe 5 axe, viteza minima de expunere de 1/16000 sec, rafala la 12fps si capacitate de filmare 3840 x 2160 pixeli la 30fps sau 1920 x 1080 pixeli la 60fps
Are un ecran articulat de 3 inchi, un vizor electronic si un grip care permite o prindere eficienta, de altfel este o camera destul de masiva, intocmai ca un DSLR. Mi-a lasat impresia de robustete, pare a fi o camera construita pentru o utilizare intensa. Permite un control manual rapid, avand pe spate o rotita cu ajutorul careia pot fi schimbate rapid timpul de expunere si valorea deschiderii diafragmei.
Astazi am facut doar o tura de acomodare, de maine va face poze la foc automat undeva prin Covasna si poate chiar prin Vrancea, ramane de vazut. Si cum padurile sunt colorate intr-o nebunie de culori in aceasta perioada, sper sa iasa cateva cadre reusite.
Tocmai pentru aceste culori autumnale am fost la Muzeul Satului din Bucuresti. Am folosit camera in mod Manual si am pozat tot ceea ce mi s-a parut mai interesant, frunzele galbene si aramii, albinutele si gandaceii, ultimele flori ale anului. Ce a iesit, puteti vedea in cotinuare.
