Smartwatch, Ceasul inteligent la trecut, în actualitate și poate în viitor
Primele smartwatch -uri (ceasuri inteligente) au apărut acum mai bine de 30 de ani, prin anii 1980 ai secolului trecut. Cred că vă mai aduceți aminte de ceasurile cu tastatură și calculator de la Seiko sau Casio, comercializate “pe sub mână” chiar și la noi în țară în vremurile de tristă amintire. Mă rog, celor trecuți de o anumită vârstă le voi stârni nostalgii din copilărie.
Chiar și acum îmi aduc aminte de primul meu ceas de acest gen, un Casio dintr-un plastic negru cauciucat cumpărat cu 800 de lei, o mulțime de bani pentru acele vremuri. Și de care eram atât de mândru…
La început inteligența unui smartwatch consta într-un calculator basic, un cronometru digital și un calendar, plus câteva apeluri cu sonoritate electronică.
Ulterior au apărut modele care se puteau sincroniza cu un PC prin cablu, altele cu funcționalități de pager, altele și cu funcții de telefon (cum ar fi modelul Samsung SPH-WP10 din 1999).
Prin 2001, IBM și Citizen lansau împreună un ceas inteligent cu Linux, numit WatchPad. Avea un procesor ARM pe 32 de biți, tactat la 74MHz, 8MB memorie RAM și 16MB memorie flash, plus un difuzor și un microfon. Mai mult, pe lângă ecranul LCD monocrom, avea și cititor de amprente, accelerometru care detecta mișcările mâinii dar și bluetooth pentru comunicarea cu un computer.
Alți pionieri ai industriei au fost Palm și Fossil, care anunțau un PDA de pus la mână, cu ecran tactil cu o rezoluție de 160×160 pixeli, un procesor Motorola și sistem de operare Palm OS. Se putea sincroniza cu un PC prin intermediul unui port miniUSB sau cu ajutorul unuia infraroșu. Aveam chiar și un mic stylus și funcții primare de recunoaștere a scrisului de mână.
Știați că și Microsoft au fost temerari în această industrie? Ați auzit de platforma SPOT – Smart Personal Object Technology? Aceasta se folosea de undele FM pentru a face update abonaților. O subscripție costa 59 de dolari pe an iar ceasurile inteligente SPOT (unele făcute în colaborare cu Fossil și Suunto) au fost comercializate între 2004 și 2008. Dar, ca și în cazul tabletelor, nu au avut succesul scontat atunci, poate pentru că produsele lor erau înaintea timpurilor.
Idea Microsoft era una îndrăzneață, înaintea timpurilor, cu servicii bazate pe subscripție lunară sau anuală. Dar se pare că pentru actualizarea serviciilor nu FM-ul se va dovedi soluția, ci o tehnologie wireless pe care cu toții o cunoaștem cu denumirea de bluetooth (dinte albastru).
Ceasul inteligent de nouă generație și-a făcut intrarea după ce smartphone-urile au devenit extrem de populare, în rol de accesoriu pentru acestea. Clar, diferența dintre acele ceasuri inteligente și cele actuale, este de genul celei dintre telefonul mobil cu butoane de acum 10-15 ani și smartphone-ul modern. Actualul smartwatch este un adevărat micro-computer pus la mână, bănuiesc că mai toată lumea știe ce face un astfel de accesoriu, la ce este util.
Pe lângă afișarea orei și a datei calendaristice, un smartwach conectat la un telefon mobil poate afișa și SMS-urile primite, e-mail-urile, starea vremii, tot felul de notificări de la aplicațiile utilizate, chiar și de pe site-urile de socializare. De asemenea, are funcții de monitorizare pentru activitățile fizice, cu tot felul de senzori pentru puls, nivelul de transpirație, temperatură sau detectarea mișcărilor. Poți instala tot felul de aplicații pe un smartwatch, chiar și pentru orientare, iar unele modele au funcții complete de smartphone.
Clar, rețeta ceasului inteligent ideal nu a fost încă definitivată. Producătorii încă își mai permit să testeze, să încerce tot felul de combinații și idei, atât din punct de vedere al formei, cât și la nivel de funcționalitate. Iar autonomia de utilizare este o barieră pe care majoritatea producătorilor încă nu reușesc să o treacă.
Dar mai este destul loc în piață, pentru alți producători, pentru idei inovatoare.
Am văzut câteva ceasuri inteligente lansate anul acesta, chiar și de la un dezvoltator de origine română. De remarcat și primul ceas inteligent al gigantului elvețian Tag Heuer, cu sistem de operare Android Wear și care se bucură de o popularitate peste așteptări. Mai nou și Breitling a intrat pe această piață și aud zvonuri despre Casio, care ar pregăti un ceas inteligent.
De asemenea, am remarcat că ceasurile inteligente arată tot mai bine. Dacă primele modele erau destul de butucănoase și cu un design stângaci, acum nu mai este cazul, se pune tot mai mult accentul pe calitate. Iar cumpărătorii parca sunt atrași mai ales de formele clasice, care seamănă cu cele ale unui ceas mecanic. Nu e de mirare că noul model Tag Heuer se bucură de succes. Dar modele la fel de interesante din punct de vedere al design-ului exterior sunt și cele de la Huawei, Fossil, LG sau Garmin.
Practic, în piața de profil sunt sute de modele de ceasuri inteligente, de la zeci de producători. Iar de majoritatea lor nu ați auzit, încă.
Este o piață încă în formare, dar cu potențial real de creștere în anii ce vor urma. Actualmente dominată de ceasul inteligent Apple, după cum aflăm din cel mai recent studiu IDC. Cifrele arată că în 2015 au fost livrate 13 milioane de ceasuri inteligente cu sistem de operare watchOS, cota de piață Apple pe acest segment fiind de 61.3%. Se pare că masa critică de “fanboys” a mărcii americane și-a spus cu adevărat cuvântul, mai ales că vorbim de un ceas pus în comercializare anul acesta și care la nivel de funcții este surclasat momentan de modele ale concurenței.
Deși este susținut de mai mulți producători, Android Wear are o cotă de piață de numai 15.2%, în 2015 fiind livrate 3.2 milioane de smartwatch-uri cu acest sistem de operare, de la Motorola, ASUS, LG, Huawei, Samsung etc.
Al treilea cel mai important nume pe această piață este Pebble, care a livrat 1.8 milioane de ceasuri inteligente în anul ce tocmai se încheie. Tizen, sistemul de operare folosit de Samsung pe propriile ceasuri inteligente, ocupă locul patru al clasamentului, cu 1.7 milioane de unități livrate.
Un tabel cu cifrele menționate mai sus poate fi văzut în continuare.
După cum se observă, IDC estimează că în 2015 au fost livrate nu mai puțin de 21.3 de milioane de ceasuri inteligente. Iar un estimat pe termen lung arată că în 2019 vor fi livrate aproximativ 88 de milioane de unități. Iar pentru anul viitor sunt estimate aproximativ 34 de milioane de unități livrate.
Cifre chiar optimiste aș putea spune, mai ales dacă ținem cont de autonomia extrem de slabă a majorității ceasurilor de acest gen. Dacă nu se rezolvă această problemă, bănuiesc că majoritatea consumatorilor nu va dori să achiziționeze un astfel de gadget. Implicit piața de profil va intra în declin. Sau, din contră, utilizatorul se va obișnui să încarce și ceasul, în același timp cu telefonul.
Pentru acest lucru, le-aș recomanda producătorilor să vină cu soluții de încărcare duale prin inducție electromagnetică, pentru a pune ambele device-uri (telefonul și ceasul) la încărcat în același timp și în același loc, într-un mod pe cât se poate de simplu. Sau, de ce nu, poate că și acumulatorii viitoarelor ceasuri inteligente se vor baza pe nano-tehnologie, despre care am menționat recent într-un articol despre viitorul smartphone-ului. Ca o glumă, sinistră de altfel, nu m-ar mira să apară baterii externe de prins la mână, lângă ceas…
Și nu e de mirare că se aud voci care afirmă că ceasurile inteligente ale viitorului se vor limita la afișarea notificărilor, totul pentru o autonomie cât mai extinsă.
Cu siguranță că, în toate celelalte aspecte, ceasurile inteligente vor evolua cât de curând. Și vorbim de conectivitate de date 3G/4G, senzori de monitorizare tot mai performanți, plus că se așteaptă la o explozie de aplicații de toate felurile, cu focus pe cele pentru monitorizarea activităților fizice, pe cele dedicate plăților electronice mobile sau pentru interacțiunea cu alte device-uri conectate la internet. De ce nu, cu ceasul de la mână vei putea face cumpărături, vei putea deschide ușa de la casă, vei putea controla echipamentele electronice sau electrocasnice, chiar vei putea porni mașina.
Pe de altă parte, se poate ca prea multe funcționalități încorporate într-un ceas să nu fie o rețetă de succes. Doar am văzut cu toții ca funcțiile de fotografiere de pe ceasurile Samsung nu au fost apreciate, ba din contră, au fost considerate inutile.
Momentan piața de profil este dominată de producătorii de electronice, giganții industriei ceasului clasic fiind încă în expectativă. Dar, timid, au început să facă primii pași. Am văzut primele modele de la Tag Heuer, Breitling, reîntoarcea pe această piață a celor de la Fossil. Se pare că vor urma Casio și Swatch cât de curând.
Și mă aștept ca și celelalte firme importante, elvețiene sau japoneze, să îi urmeze cât de curând. Părerea mea este că nu vor aștepta foarte mult, mai ales dacă ținem cont de ultimele statistici care arată un declin de 14% al pieței ceasurilor tradiționale în SUA, cea mai importantă la nivel mondial de altfel.
Dacă ar fi să privim peste o perioadă mai înlungată de timp, soluția celor de la Neptune este chiar interesantă. Practic, conceptul lor transformă smartwatch-ul într-un adevărat computer, care poate afișa imagini wireless pe ecrane mai mari, pe un smartphone sau pe o tabletă de exemplu. Cum ar fi?
De asemenea, ceasurile inteligente vor juca un rol important în serviciile de sănătate. Sunt capabile să monitorizeze în permanență bolnavii și să îi alerteze pe cei responsabili la nevoie.
Până în 2025 mai este ceva timp. Momentan, așteptăm târgul de electronice CES 2016 din Las Vegas, unde cu siguranță că vor fi anunțate noi modele de ceasuri inteligente sau poate chiar tehnologii care vor schimba cursul industriei de profil. Normal, le vom prezenta și noi pe cele mai interesante dintre ele.
Dacă ar fi după mine, ceasul inteligent ideal ar trebui să aibă o formă clasică, cu o carcasă și curea metalice, cu o autonomie de cel puțin o săptămână, un ecran activ permanent, care să se vadă foarte bine și într-o zi însorită, și să fie rezistent la scufundările în apă. La nivel de aplicații, momentan mă văd utilizându-l pentru notificări (SMS, MMS, e-mail, socializare), pentru starea vremii, pentru vizualizarea calendarului de întâlniri, pentru orientare sau pentru monitorizarea activităților fizice.
Dar, pentru a fi cu adevărat critici, am putea nota principalele dezavantaje ale generației actuale de ceasuri inteligente:
-
Autonomia slabă!!!
-
Ecranul lor este prea mic pentru a lua și un rol complet de telefon, de aceea vor rămâne în continuare doar accesorii pentru smartphone-uri
-
Majoritatea nu au ecran activ permanent
-
Asistenții personali, gen Google Now, nu sunt destul de avansați tehnologic
-
Majoritatea modelelelor de pe piață nu sunt rezistente la scufundarea în apă
-
Funcțiile de monitorizare încă nu sunt 100% precise
-
Încă o dată, Autonomia slabă!
